 |
| Nume Persoană: |
Blaga, Lucian (9/05/1895, Lancrăm - 6/05/1961, Cluj ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă biografică şi de activitate: |
eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician, diplomat român, doctor în filozofie şi biologie |
| Notă biografică şi de activitate: |
Fiul lui Isidor Blaga, preot și al Anei, născută Moga, Lucian Blaga a fost al nouălea copil. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Copilăria i-a stat, după cum mărturisește el însuși, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”, viitorul poet care se va autodefini mai târziu într-un vers celebru „Lucian Blaga e mut ca o lebădă”, neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. |
| Notă biografică şi de activitate: |
A debutat în ziarele arădene „Tribuna”, cu poezia „Pe țărm” (1910), și în „Românul”, cu studiul „Reflecții asupra intuiției lui Bergson” (1914). |
| Notă biografică şi de activitate: |
A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea în perioada 1914 – 1916, pe care le-a finalizat cu licență în 1917. A studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 și 1920, obținând titlul de doctor în filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care îi va deveni soție. A revenit în țară în ajunul Marii Uniri. În anul 1916, în timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde descoperă Expresionismul. |
| Notă biografică şi de activitate: |
„Opera lui Lucian Blaga a intrat cu un anume patetism în patrimoniul culturii române, iar autorul ei a devenit un personaj actual [...] Având în vedere că el are și un sistem filosofic, ne-am fi așteptat ca fiecare poezie a sa să fie un mic sistem abstract vehiculat pe roțile rimelor, adică să fie poezii mai mult ca formă. Dar, în realitate, nu e așa. Deși poetul și filosoful sunt la el indisolubili legați, poezia și filosofia lui nu se contaminează decât în măsura necesară pentru a se valorifica reciproc ca genuri autonome. Referindu-ne, în acest punct, numai la creația propriu-zis poetică a lui Blaga, vom spune că în fiecare poezie a lui, sau în nenumărate, sensul filosofic apare ca o nervurare în ființa poeziei, despre care nu se poate spune că a fost înaintea versurilor ori după ele, ci că s-au ivit deodată și au concrescut tot timpul, de la primul accent al genezei lor și până la expirarea finală după ce și-au împlinit revelarea. E ceva ca irizarea complexă într-un cristal, de data aceasta unul psihic, e un fluid de muzică a sensului, care și-a desenat corpul subtil pe o placă rară de inscripție [...] Blaga nu s-a dat la o parte de a include un anume mister în opera sa; e vorba de mistere luminoase, și nu de mistere opace” (Vasile Băncilă, „Lucian Blaga energie românească”) |
| Notă biografică şi de activitate: |
„În sfârșit, pentru noi românii, opera lui Blaga fiind, până la un punct, o metamorfoză personală și transfigurată a structurii noastre etnice, prezintă un interes deosebit. Ca orice creator însemnat, Blaga e, în același timp, mai mult și mai puțin decât etnicul din care face parte. Dar a-l pune în legătură cu acesta din urmă nu înseamnă a-l scădea. Astăzi se admite în mod definitiv că orice creator de seamă e, totodată, profund național și profund universal, acești doi termeni ajungând, de fapt, să fie sinonimi. De aceea, noutatea, dacă e una, nu e să afirmi etnicitatea lui Blaga, ci să arăți cum se convertește aceasta în opera lui și cum etnicul însuși se luminează, astfel, prin ricoșeu ori se completează. Urmarea acestor afirmații e că autorul în chestiune poate fi apreciat oriunde, dacă se trece peste greutatea limbii, dar că cea mai mare valoare a lui va rămâne în chip fatal pentru noi, așa cum orice poet sau gânditor e mare în primul rând pentru ai săi.”(Vasile Băncilă, „Lucian Blaga energie românească”) |
| Țara sursă: |
RO: BJTL |
|
