 |
| Nume Persoană: |
Hogaş, Calistrat (19/04/1849, Tecuci - 28/08/1917, Roman ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă biografică şi de activitate: |
scriitor, profesor, diretor de școală și liceu |
| Notă biografică şi de activitate: |
tatăl, protopopul Gheorghe Dimitriu; mama, Mărioare Dimitriu (născută Stanciu) provenea dintr-o familie boierească |
| Notă biografică şi de activitate: |
a avut 11 frați, el fiind geamănul unei fete, Lucia |
| Notă biografică şi de activitate: |
„Ca în foarte multe lucruri, e şi în literatură un soi de mojicie. Ei bine află, iubite cetitorule, că, spre marea dumitale mirare, nu mă sfiesc a-ţi face cunoscut, că, în literatură, sunt cam mojic; şi aceasta nu din pricina alcătuirii mele sufleteşti, ci numai din împrejurări care nu atârnă de voinţa mea. Nu ştiu dacă dumneata pui sau nu mănuşi când faci literatură, eu însă, care n-am făcut şi nici nu am de gând să fac vreodată înaltă şi subţire literatură de salon, am redat oamenii şi lucrurile, aşa cum se găsesc ele în măreaţa lor sălbăticie şi poate prea bine să strâmbe din nas finul estet X şi mult mai sensibilul decadent Y; eu îmi păzesc treaba şi, cu acelaşi deliciu, cu care un Lucullus s-ar aşeza înaintea unui ospăţ vitelian de limbi de canar şi de mrene îngrăşate cu carne de rob, mă aşez şi eu înaintea unui mojdei, a unei mari, fierbinţi şi oacheşe mămăligi, a unor ciuperci fripte pe cărbuni la umbra pădurilor sau a unui epic borş cu carne de oaie nu tocmai fiartă…” (Calistrat Hogaş) |
| Notă biografică şi de activitate: |
Se spune că învăţătorul din sat, Gheorghe Nicolau, a insistat ca numele de familie al copilului să fie schimbat cu cel al bunicului după tată sub pretextul că într-o bună zi, va ajunge un om important şi nu trebuie să poarte un nume obişnuit pe care să-l întâlneşti la oricine, astfel că, învăţătorul a reuşit să-l convingă pe protopop să-i pună fiului său numele de Hogaş. |
| Notă biografică şi de activitate: |
În anul 1874 are loc debutul lietarar, cu poezia „Legenda lăcrămioarei”, în ziarul local „Corespondenția provincială”(Piatra-Neamț). |
| Notă biografică şi de activitate: |
La 3 iulie 1882, Hogaş a debutat și ca prozator în revista locală „Asachi” (Piatra-Neamț), cu fragmente din volumul „Amintiri dintr-o călătorie” |
| Notă biografică şi de activitate: |
Crezul său literar a apărut chiar la începutul unui scurt fragment intitulat „Amintiri din copilărie”: „La urma urmei tot e mai bine să scrii despre ale tale decât despre ale altora; căci dacă, mai cu seamă, ai condei cinstit, apoi, în loc de o dată, îţi trăieşti viaţa de două ori; şi tot e mai bine să ţi-o trăieşti de două ori decât o dată. Căci viaţa asta oricât ar fi ea de amărâtă şi zbuciumată, dar tot se cheamă că te-ai încălzit la lumina soarelui, te-ai răcorit în suflarea vântului, te-ai răsfăţat în verdeaţa şi în florile primăverilor, te-ai îmbătat de şoaptele pâraielor şi ai visat la umbra pădurilor… Cu atât mai rău pentru cel care şi-a petrecut viaţa ca culbecul (melcul)! Ce voiţi să vă spună unul ca acela? Că şi-a dus casa-n spate de la naştere până la mormânt? Asta n-ar plăti două parale… Eu, însă am de gând să scriu cum am umblat pe picioarele mele…“ |
| Notă biografică şi de activitate: |
În anul 1912 este publicată cea mai cunoscută creație a sa, „Pe drumuri de munte”; din cauza numeroaselor greşeli de tipar, tot tirajul volumului este dat la topit. |
| Notă biografică şi de activitate: |
În 1914 apare ediţia a doua a volumului „Pe drumuri de munte”, care este însă mistuită integral de un incendiu. |
| Notă biografică şi de activitate: |
Calistrat Hogaş este cel mai important reprezentatnt al literaturii de călătorie din ţara noastră; pentru Hogaş călătoriile au însemnat însăşi viaţa, fiindcă iubea drumurile lungi, în zone muntoase, cu multe peripeţii şi pline de farmecul priveliştilor; el a considerat că peisajele autentice sunt refuzate celor care evită să le cunoască prin efortul fizic adecvat, fiindcă o drumeţie veritabilă se deosebeşte fundamental de orice călătorie la bordul unui vehicul. |
| Notă biografică şi de activitate: |
„Opera lui Caistrat Hogaș nu e citită și în jurul ei plutește o adevărată legendă. Autorul e privit de unii ca un prozatori miraculos, concurent al lui Creangă și al lui Sadoveanu.[...] Așa cum Sadoveanu pornește la vânat ți pescuit în căutare de de aer deschis, de hrană sănătoasă și simplă și de priveliști sălbatice, Hogaș pornește în munții Moldovei. Drumeție și ospătare, aceste este tot cuprinsul operei ...” (G. Călinescu, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”) |
| Țara sursă: |
RO: BJTL |
|
